Influenta parentala asupra comportamentului alimentar 

 

Te intereseaza cum  alimentatia influenteaza dezvoltarea copilului tau?  Stiai ca tu ca parinte sau ca profesor, poti influenta acest aspect? Vrei sa descoperi, cum suma obiceiurilor tale alimentare sunt ghidate de anumite credinte din copilarie? Atunci te invit sa citesti acest articol. 

 

Mai intai sa aflam ce inseamna comportament alimentar?

Comportamentul alimentar  reprezinta modul de alimentatie al omului si este un proces la baza caruia se afla nevoia de a asigura organismului substantele energetice si nutritionale necesare vietii. 

Consumul de alimente este o interactiune  complexă a factorilor fiziologici, psihologici, sociali si genetici care influenteaza orarul meselor, cantitatea de alimente, preferintele alimentare si selectia alimentelor. 

Desi o serie de factori de mediu pot influenta direct alegerile alimentare, vom acorda atentie modului in care parintii influenteaza mediul de alimentatie al copilului si al comportamentului alimentar .

 

Alimentatia in primii ani de viata

Alimentatia  in toate etapele copilariei trebuie sa fie luata  in serios pentru ca vorbim de perioada in care procesele de crestere si dezvoltare inregistreaza ritmuri diferite, implica nevoi nutritionale specifice si are potentialul de a influenta  starea de sanatate  pe tot parcursul vieții. 

Aportul alimentar adecvat și statutul nutritional în randul copiilor sunt importante pentru propria lor crestere, dezvoltare si functie. Cu toate acestea, exista dovezi clare ca obiceiurile alimentare din copilarie influenteaza starea de sanatate ca adult. 

Cercetarile arata ca alimentatia intrauterina  influenteaza morbiditatea si mortalitatea la adulti, dar alimentatia  copiilor si starea nutritionala  poate  modifica consecintele micsorării natalitatii.

Copiii sunt complet dependenti de alte persoane  in primii doi ani in ceea ce priveste hrana si alimentatia. Consumul de alimente se dezvolta in  primii ani de viata ca procese biologice si comportamentale indreptate spre satisfacerea cerintelor pentru sanatate și crestere.

Deoarece nou-nascutii se nasc intr-o mare varietate de culturi și bucatarii, vin “echipati” cu un set de predispozitii comportamentale care le permit să invețe sa accepte alimentele puse la dispozitia lor.  In contrast puternic, astazi în tarile non-din lumea a treia, obiceiurile alimentare ale copiilor se dezvolta in conditii fara precedent de abundenta  dietetica, unde sunt disponibile alegeri sanatoase, accesibile și gata pentru consum.

 Primii sase ani de viata reprezinta o perioada de crestere in salturi, corespunzatoare modificarilor de apetit si de aport alimentar  si sunt anii in care se dezvolta comportamentele alimentare care pot servi drept fundatie pentru modelele alimentare viitoare. In acesti ani, copiii invata ce, cand și cat sa manance, pe baza transmiterii credintelor, atitudinilor și a practicilor culturale si familiale care inconjoara alimentatia.  De-a lungul timpului ne concentram asupra rolului vital pe care parintii si ingrijitorii( bunicii, bonele, educatori-cresa) il joaca în structurarea experientelor  timpurii ale copiilor cu alimente. 

 

Un număr tot mai mare de dovezi demonstreaza ca  alegerile alimentare pe care le face o mama in timpul sarcinii pot stabili stadiul pentru acceptarea mai tarzie a alimentelor solide de catre copil. Multe arome din dieta materna par a fi prezente în lichidul amniotic. Panourile senzoriale adulte au detectat mirosuri si compusi ai usturoiului,  ciuperci si curry  în lichidul amniotic al femeilor gravide care ingerau ulei de capsule cu usturoi si, respectiv alimente condimentate. Deoarece gustul si mirosul sunt deja functionale în timpul vietii fetale si deoarece fatul inghite regulat lichidul amniotic, primele experiente cu aroma apar inainte de nastere. Expunerea la aceste arome "transmisibile" influenteaza acceptarea acestor arome de catre copil in perioada postnatala.  Julie Mennella( biopsiholog specializat în dezvoltarea preferintelor alimentare si aromelor la om si a efectelor alcoolului si tutunului asupra sanatatii femeilor si a dezvoltarii sugarilor, in prezent lucrează la Monell Chemical Senses Center din Philadelphia , PA) si colegii sai au examinat influenta expunerii prenatale repetate la sucul de morcovi si au descoperit ca femeile care au consumat suc de morcov timp de trei saptamani consecutiv  in trimestrul III de  sarcina aveau sugari care au prezentat mai putine expresii faciale negative la introducerea  pentru prima data a  cerealelor cu aroma de morcov comparativ cu cerealele simple.  Aceste descoperiri arată că experienta cu arome dietetice incepe odata ce fatul este expus la arome din alimentatia  materna in uter si ca aceasta experienta timpurie poate oferi o "punte de aroma" care poate  sa familiarizeze copilul cu  diverse arome. După cum vom vedea, familiaritatea joaca un rol-cheie in deprinderea  de preferinte alimentare si aroma.

Acceptarea de catre copii a alimentelor care au un aport hedonic(ofera placere) cum ar fi legumele sunt determinate mai intai de  experienta lor cu aceste alimente. Copiii decid ce anume prefera să manance si  asociaza aromele alimentare  cu contextele sociale și  psihologice. Tendinta copiilor de a respinge initial alimentele noi este adesea doar un caz de neofobie.( teama de nou). Mai multe studii au demonstrat ca preferintele si acceptarea de catre  copii a alimentelor noi sunt imbunatatite prin expunerea repetata  la aceste alimente intr-un cadru fara constrangeri. Aici este foarte importanta constientizarea atat din partea parintilor( cum anume reactioneaza copilul la un aliment/aroma/nou) cat  si din partea copilului cum anume reactioneaza parintii cand ei refuza alimentul. Practic vorbim de o analiza in oglinda- atitudinea  adultului in acest caz poate influenta pozitiv sau negativ alegerea unui aliment de catre copil. 

 

 Parintii- furnizori si modele

"Primul si cel mai important model din viata oricarui copil ramane parintele sau" 

Copiii învață despre alimente prin experiența directă de a mânca și prin observarea comportamentului alimentar al celorlalți, in special al parintilor in primii 3 ani. Atunci se observa cel mai usor comportamentul alimentar al intregii familii. Copii sunt atrasi de alimentele cu care sunt familiarizati si au fobii fata de alimentele care au fost introduse cu forta sau fata de care nu exista deschidere nici in familie.Spre exemplu tatal nu consuma salata verde pentru ca nu ii place sau nu o considera imprtanta si  atunci nu incurajeaza nici copilul. Una dintre atitudinile gresite pe care parintii o folosesc este sa foloseasca mancarea pe post de recompensa..in general dulciurile pentru anumite sarcini duse la bun sfarsit de catre copil, sau micul santaj de a oferi copilului accesul la televizor/tableta/jocuri pe telefon cand termina legumele de mancat din farfurie spre exemplu.

Tendinta copilului este de a copia mai usor naravurile unui parinte decat obiceiurile bune ale celuilalt, si, intre cei doi, el va alege sa-l copieze mai mult pe cel care este personalitatea dominanta in familie, seful casei.

"Obiceiul este o a doua natura. Exemplul personal este mai convingator decat toate cuvintele".

 Familia in jurul mesei 

Masa este dupa parerea mea si nu numai, cel mai important moment al zilei in programul oricarei familii. 

Educatia copilului nu presupune numai scoala- aceasta este numai partea formala, institutionala, a educatiei lui. Educatia inseamna tot ce invata  si de la tine, parintele sau, copilul poate invata cel mai mult dar pentru asta are nevoie sa fie cu tine.

Daca vrei sa afli adevarul despre o familie, aseaza-i pe toti in jurul mesei. 🙂

Vei observa cum mananca, ce mananca, ce vorbesc, cat vorbesc si cum vorbesc unii cu altii. 

O alimentatie sanatoasa presupune hrana gatita in casa, nu semipreparate, mancare calda si nu junk food, variata, bogata in proteine, vitamine, minerale, fibre si carbohidrati. O alimentatie sanatoasa cuprinde: cereale integrale din belsug, multe legume, fructe, zarzavaturi proaspete, lapte si derivate, carne, peste, oua, leguminoase(fasole, linte, mazare), seminte(arahide,migdale) care vor fi oferite cu moderatie si conform  nevoii de dezvoltare pentru categoria de varsta respectiva. 

  • Mesele se iau la ore fixe +/- o jumatate de ora. In acest fel se incurajeaza stilul de viata sanatos, disciplinat, atmosfera calda si placuta.
  • Fara televizor. Acordati-va atentie unii altora, respectati  momentul prezent.
  • Educatia nu se face inainte de culcare si niciodata la masa. Toate observatiile si criticile nu se fac in timpul mesei. O mica remarca sau o simpla privire va fi inteleasa pe deplin. Nu uita ca esti privit cu foarte mare atentie de catre copil.
  • Suntem diferiti si nu trebuie sa facem comparatie. E important sa analizam si alte persoane, alte modele, familii, dar cel mult sa invatam din exmplul lor  lucrurile cu adevarat bune.

Exista copii care un apetit scazut . Oare de ce? Inainte de a trage o concluzie pripita- de a ajunge la medic, gandeste-te la activitatile copilului, la programul lui- cata miscare a facut? Cat a stat in aer liber? Cat de mult a ras? Cum a dormit? Ce atmosfera exista in familie? Etc.

 Cresterea unui copil este una dintre cele mai dificile si de mare raspundere indatoriri ale unui parinte, dar totodata cea mai placuta si mai plina de satisfactii. Luarea deciziilor in privinta cresterii si educarii unui copil este intotdeauna un lucru dificil cu atat mai mult astazi, cand avem la dispozitie atatea informatii,  studii, idei si opinii.

Parintii sunt primii care contribuie la dezvoltarea abilitatilor emotionale ale copiilor, prin exprimarea propriilor emotii in familie, prin reactiile si raspunsul comportamental la emotiile copilului. 

Modul nostru de a vorbi cu copiii si cuvintele pe care le folosim pentru a comunica cu ei sunt foarte importante pentru increderea in sine, pentru echilibru psiho-emotional. Exista o legatura extraordinara intre cuvintele pe care le folosim, atitudinea si rezultatele pe care le vor avea in viata.

 

 

Bibliografie:

 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3052625/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2531152/

https://academic.oup.com/her/article/19/3/261/642259

 

Kind regards

Manuela Vasiliu