Stresul, Insatisfactia si kilogramele in plus….

 

In contextul actual, obezitatea a devenit o afectiune atat de comuna incat nu mai sperie pe nimeni. Ceea ce este cu adevarat ingrijorator, este ca ne-am obisnuit atat cu boala cat si cu medicamentele care se presupun ca trateaza aceasta boala.

Daca ne gandim la teoria ca, organismul tinde spre echilibru si catre mentinerea greutatii, de ce se intampla contrariul? Acest articol prezinta pe scurt legatura dintre obezitate si stresul cotidian dar si despre micile insatisfactii personale.


Ce este obezitatea?

Obezitatea nu reprezinta doar o problema estetica, ci in primul rand o tulburare de nutritie, care se caracterizeaza prin sporirea greutatii corporale mult peste greutatea ideala, cu multiple consecinte asupra starii de sanatate, de obicei, datorita unui stil de viata sedentar si a unei alimentatii incorecte. Obezitatea este adesea asociata cu moartea prematura si constituie un important factor de risc pentru bolile cronice majore. Supraponderabiltatea si obezitatea se dezvolta in general in contextul a ceea ce astazi numim - Sindromul Metabolic-

Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este o grupare de tulburari metabolice care include: diabetul, intoleranta la glucoza, dislipidemia, hiperinsulinemia, hipertensiunea, ateroscleroza, obezitatea viscerala.
Sindromul metabolic este denumit si sindromul X, sindromul rezistentei la insulina, sindromul hipertensiunii sau sindromul excesului de catecolamine.In cazul in care rezervele adipoase din regiunea abdominala si viscerala sunt foarte mari, exista un risc crescut de sindrom metabolic.

 Care este legatura dintre stres si obezitate? Stresul chiar ingrasa?

Centrii de reglare a masei corporale sunt reprezentati de hipotalamus si de centrii subordonati pentru “satietate”(nucleul paraventricular) si “foame”( hipotalamusul lateral).
Leptina ( hormonul satietatii), comunica hipotalamusului mesaje aferente privind amploarea depozitelor de lipide. In organism, se mai  pot intampla si urmatoarele, hipotalamusul reactioneaza la stres comandand eliberarea unui hormon numit cortizol( hormonul stresului) secretat de glandele suprarenale. Rolul acestui hormon, este de a ne proteja atunci cand viata ne este pusa in pericol.

Tot acest hormon redirectioneaza si resursele corpului, indepartandu-le de preocuparile pe termen lung, inhiband cresterea, refacerea, reproducerea, digestia si reactiile sistemului imunitar.
Nivelul acestuia crește întotdeauna atunci când ești supus unui stres fizic sau de natură psihologică.
Raspunsurile la stres includ activarea sistemului nervos simpatic si stimularea eliberarii epinefrinei și cortizolului. Acesti hormoni pot, pe termen lung, sa reduca sensibilitatea la insulina.

Cortizolul poate favoriza, de asemenea, dezvoltarea obezitatii centrale. La persoanele sanatoase, stresul mental mareste frecventa cardiaca dar în acelasi timp scade rezistenta vasculara la nivelul muschilor scheletici. Aceasta determina o crestere moderata a tensiunii arteriale si o crestere accentuata a eliminarii glucozei mediate de insulina.
Antropologic, se spune, ca o persoana este obeza atunci cand masa grasa este cu 25% mai mare decat ceea ce este considerat normal, in functie de varsta si sex. In ziua de azi, se cunoaste deja ca greutatea totala nu este o valoare obiectiva pentru a clasifica o persoana.
Este foarte relevanta valoarea masei grase. Indicele de masa corporala(BMI) este o marime destul de utilizata si reprezinta raportul dintre masa exprimata in kilograme si inaltimea in m2.

Exemplu: 80Kg/165cm*165cm= 80/2,7225= 29,38

 Iata diferentele in functie de IMC:

IMC sub 18,5- SUBPONDERAL- risc pentru sanatate ridicat;

IMC 18,5-24,9 - normal- risc pentru sanatate minim/scazut;

IMC 25-29,9- supraponderal- risc pentru sanatate: scazut/moderat;

IMC 30-34,9- OBEZ- risc pentru sanatate: moderat/ridicat. Acesta este un semn de avertisment- schimba-ti dieta acum!

IMC 35-39,5- Obezitate de gradul II - risc pentru sanatate ridicat.Greutatea afecteaza sanatatea.

IMC peste 40- Obezitate morbida- Risc pentru sanatate ridicat.Greutatea iti afecteaza in mod radical sanatate.Scapa de surplusul de greutate. 

Aceste valori si indicatii sunt valabile pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 16 si 65 de ani, barbati si femei.IMC -ul se calculeaza  macar odata la 3 luni.

 

Cum poate contribui stresul si nemultumirea la obezitate?

La nivel psihologic, obezitatea poate schimba complet viata unei persoane prin reducerea stimei de sine, depresie, izolare. In plus fata de efectele metabolice, stresul poate afecta, de asemenea, pofta de mancare si influenteaza preferinta dietetica. Aceste efecte nu sunt întotdeauna consecvente - mulți oameni declară că tind să câștige în greutate atunci când sunt stresați, în timp ce alții simt pierderea apetitului. Un alt factor este greutatea pre-existenta: barbatii si femeile supraponderale sau la limitele superioare ale greutatii "normale" au mai multe sanse de a castiga greutate ca raspuns la stres decat cei care au o greutate mai mica. Se pare ca preferintele comune pentru cei care resimt stresul sunt alimente bogate in grasimi si zahar.
Dulcele si dietele bogate in grasimi sunt considerate in general, placute la gust. Indivizii asociaza dulcele cu o recompensa si atunci intervine mancatul emotional care nu are la baza senzatia de foame ci problema emotionala.
Printr-un astfel de comportament suntem subconstient, in cautare de confort psihic sau placere din alimente. Mancatul emotional poate duce la mancatul compulsiv care este alt subtip al mancatului emotional.
Iar cand mancatul emotional este scapat de sub control, vorbim de tulburare de alimentatie.
Mancarea poate avea o infinitate de simboluri, este grija si datoria fiecaruia sa si le identifice pe ale sale.
Daca exista ceva mai puternic decat ratiunea, acel ceva se numeste SUBCONSTIENT. El genereaza startul alegerilor si dorintelor noastre in viata.


Recomandari!!!

Nu putem intelege problemele noastre de apetit si alimentatie pana nu analizam factorii esentiali care au condus la dereglarile de sanatate prezente.
Recomand in primul rand un jurnal personal, de alimentatie in care puteti include cateva intrebari ajutatoare pentru a va creiona un autoportret in relatia cu mancarea.

Care este momentul zilei cand imi place sa mananc?
Ce silueta am si cum ma percep in raport cu ceilalti?
Care este relatia cu mancarea in perioadele dificile din viata mea?
Care este relatia cu mancarea in perioadele fericite din viata mea?
Mananc din plictiseala sau din obisnuinta?
Ce consider ca trebuie modificat in relatia mea cu mancarea?( exemplu- sa ma imprietenesc cu legumele, sa mananc la masa si nu in fata televizorului, sa fac alegeri informate).

Jurnalul alimentar inseamna asumarea si recunoasterea realitatii. Identificarea problemei este primul pas in rezolvarea ei, indiferent de natura acesteia.
O alta recomandare pe care o pot oferi este stabilirea unui obiectiv.
Obiectivul sa fie clar, simplu si bine definit. Un obiectiv general( exemplu, Vreau sa slabesc!) nu ajuta pe nimeni pentru ca si indeplinirea lui va fi tot generala.
Un obiectiv clar determina directii clare de actiune. Daca stii unde vrei sa ajungi, vei defini mult mai usor un plan de actiune si modul de implementare pentru realizarea lui.

 

In concluzie!!!!

Indiferent de natura stresului, nimeni nu se ingrasa de la AER sau APA.😀

Factorii psihologici joaca un rol foarte important, emotiile, frustrarile, nemultumirile, grijile declanseaza fenomene compensatorii care ne fac sa mancam. Oboseala si lipsa de somn pot fi si ele compensate cu mancarea. Stresul social, faptul ca nu sunt recunoscute eforturile la locul de munca sau acasa, presiunea targetului, exigentele, perfectionismul si dorinta de "mai bine" produc ingrasarea prin mecanisme hormonale greu de echilibrat.

Pentru ca nimeni nu ne poata da solutia din exterior, trebuie sa ne ocupam personal de noi-sa analizam fiecare parte a vietii noastre, cu sinceritate si deschidere catre schimbare a stilului de viata si nu doar printr-o dieta copiata dintr-o carte. 

Obiectivul nu ar trebui sa fie doar slabitul ci mai degraba schimbarea atitudinii cu mancarea, practicarea unei activitati fizice regulate, regasirea stimei de sine si a sentimentului de implinire.

In etapa urmatoare, e nevoie de ordine si curatenie in meniu, program si dieta. voi reveni cu un articol despre toate aceste lucruri esentiale in viata noastra. 🙂

 

Cu stima,
Manuela Vasiliu

Health Nutrition Coach  

 

ps. Astept cu nerabdare parerile si sugestiile voastre!!!
Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459248/
Nutrition therapy, advanced counseling skills- Kathy King, Bridget Klawitter
Am mancat O fi pacat, Dr.Mihaela Bilic
Genetica,Nutritia personalizata si Medicina de precizie,Maria Vranceanu